Vila Simion Costandin, Căminul Preoțesc „Patriarhul Miron”, (actualmente parte din Ansamblul Sanatorial Mănăstiresc „Sfânta Maria”)

Vila Simion Costandin, Căminul Preoțesc „Patriarhul Miron”, ante 1932, 1936, 1965-1967, 1975

(Ansamblul Sanatorial Mănăstiresc „Sfânta Maria”, CT-II-m-A-02916)

Str. Ovidiu nr. 5, arh. Dimitrie Ionescu-Berechet – 1936, arh. I. Paraschivescu – 1965-1967

În anul 1932, Patriarhul Miron Cristea a cumpărat o vilă parter de la Simion Constantin și a înființat un cămin / sanatoriu preoțesc, numit inițial Patriarhul Miron”. Pe lângă acesta, Patriarhul a înființat și a inaugurat în 24 iulie 1939, un schit de maici, cu numele „Sfântul Mucenic Pantelimon”, aparținând direct de Arhiepiscopia București.

Clădirea sanatoriului, cu subsol, parter si etaj, cuprindea 20 de camere, avea centrală proprie, electricitate si apă curentă, iar în incină exista un parc cu suprafața de 3000 m.p. Ulterior au fost construite mai multe corpuri de clădire care formează un ansamblu mănăstiresc și sanatorial.

Centrul simbolic al Ansamblului este Biserica din lemn „Sfanta Maria”, monument istoric cod LMI:  CT-II-m-A-02916. Biserica a fost construita de obștea sătească din satul Maiorești, jud. Mureș, în sec. al XVIII-lea, pe ușa catapetesmei fiind înscris anul 1750, și inițial a avut hramul „Sfinții Apostoli Petru si Pavel”.

În 1934 Regele Carol al II-lea a mutat-o la Castelul Peleș si apoi la Stâna regală din Sinaia. După 1948 a rămas în paragină, pâna în anul 1951 când Patriarhul Iustinian a adus-o la Techirghiol, i-a schimbat hramul în “Sfanta Maria – Adormirea Maicii Domnului” si a restaurant-o. Cu acest prilej au fost adaugate turla clopotniță si pridvorul din lemn. Biserica este pictată la interior în stil naiv cu influențe romanice, opera mai multor meșteri și care a fost restaurată de mai multe ori.

Aripa dreaptă a ansamblului, azi Căminul arhieresc, păstrează încă, la parter, pe fațada de sud, porticul originar al Vilei Simion Costandin.

Clădirea a fost modificată în anul 1936, cu Autorizația de Construire nr. 1535/2.06.1936, după proiectul arhitectului patriarhiei Dimitrie Ionescu-Berechet. S-au adăugat 6 camere la etaj și s-a realizat împrejmuirea către stradă. În 1965-1967, clădirea a fost lărgită și supraetajată de către arh. I. Paraschivescu și constructorul Arpad Pall.

Aripa stângă și corpul de legătură între cele două au fost construite între anii 1975-1977, formând o incinta la Nord de corpul inițial, în timp ce era stareță Semfora Gafton. La sfârșitul anilor 1970, ansamblul era compus din 4 clădiri: Căminul arhieresc-fosta Vila Simion Costandin, Căminul preoțesc, Locuința stăreției și biroul mănăstirii, sala de mese, bucătărie și spălătorie.

În curtea centrală, în axul bisericii din lemn, se afla chilia arhimandritului Arsenie Papacioc (1914-2011), care a locuit aici între anii 1976-2011.

În curtea situată la sud de corpul inițial se afla, într-o amenajare cu o pergolă și o fântână, statuia din bronz a Sfântului Pantelimon, realizată de Ion Jalea, adusă de la Spitalul Sf. Pantelimon din București de către Patriarhul Iustinian, și mormântul arhimandritului Arsenie Papacioc.

Deoarece biserica din lemn este neîncăpătoare pentru obște și credincioși, în anul 2000, Patriarhul Teoctist a inițiat construirea unei noi biserici, din zidărie, cu același hram „Adormirea Maicii Domnului”, situată in partea de est a ansamblului, la str. Dr. Victor Climescu nr. 16-18.

Lucrările au început în anul 2003, în anul 2009, Pariarhul Daniel a sfințit paraclisul „Sf. Pantelimon” aflat la demisol, iar în 9 decembrie 2018 biserica finalizată a fost sfințită.